In urma unei discutii cu Cami, in legatura cu desenele animate ale copilariei noastre, ne-am adus aminte de acest episod formidabil cu Bugs Bunny si cu vulturul fraier 
. A fost si este episodul meu preferat din seria Bugs Bunny si inca si acum, cand l-a revazut, nu am putut sa nu rad cu lacrimi… ;;)
Vizionare placuta! 
Paaaaaaaaaram param param pampam papaaaa… parulup da paralalaaaaa… prietenii stiu de ce 
Cu totii petrecem ore in sir in fata calculatorului… cu totii avem zi de zi telefoanele mobile cu noi de parca ar fi incimentate de buzunar sau de mana sau de ureche, fie ca avem 1 telefon, doua, trei… unul pentru fiecare retea de telefonie mobila in parte…
Ideea e ca am devenit dependenti de telefon, de calculator, de internet si de tot ce inseamna tehnologie. De cate ori nu i s-a intamplat cel putin unuia dintre noi sa nu stie unde si-a pus celalalt sau celelalte telefoane mobile si sa-si dea beep ca sa-l(e) gaseasca…
Ce bine ar fi daca atunci cand nu gasim ceva sa-i dam beep si munca si bataia de cap sa ne fie usurata… sau atunci cand cautam un cuvant intr-o insiruire de cuvinte pe o hartie sa existe undeva posibilitatea unui “ctrl+F” si astfel am economisi timp… sau daca am putea sa nu mai invatam si sa facem transferul de informatiile in cap prin intermediul unui bluetooth… sau sa putem da un refresh (F5) la memorie atunci cand face figuri… sau atunci cand sa avem goluri intre informatiile stocate in cap sa dam un defragmentation si problema sa fie rezolvata… sau atunci cand memoria nu mai functioneaza cum trebuie sa putem sa ii instalam windows vista … sau sa dam un antivir atunci cand suntem bombardati de elemente inutile pe care trebuie sa le retinem ca sa nu riscam sa ni se dea sistemul peste cap…
Ei bine, in momentul de fata … nu putem lasa decat imaginatia sa joace rol de screensaver…
Somn, “Friends”, seminte si TEDI… cam asa a fost ziua mea de azi de relaxare… pana acum!:D
Vreau sa spun ca am invatat cu ce se mananca marketingul direct, am invatat sa fac pliante profesioniste in Word, am invatat ce inseamna sa scrii o scrisoare comerciala, am invatat sa fac un plan de invatamant, o programa scoala, planificari etc., am invatat ca, atunci cand iti iei o responsabilitate care de fapt nu iti apartine, inseamna ca te-a mancat pielea si acum te SCARPINI mult si bine, am invatat ca atunci cand trebuie sa concepi tu un studiu de caz nu e chiar asa usor pe cat imi imaginam, am invatat ca stresul nu aduce nimic bun, am invatat sa fiu pe pozitii atunci cand am dreptate…
In alta ordine de idei, am invatat ca somnul prelungit iti creaza o stare de spirit mai buna, am invatat ca vizionarea serial dupa serial a filmului Friends este chiar TARE, am invatat ca mancatul semintelor merge combinat cu o bere… sau un TEDI si cel mai important am invatat ca joculetele TEDI sunt fchiar faine .
Dupa zile de proiecte, examene, lucrari etc. etc. etc., urmeaza alte examene, mai putine proiecte si alte lucrari si alte batai de cap si toate invataturile mele vor fi reluate probabil in iunie, cand pun capat terorii !
Si uite asa s-au dus cei mai frumosi ani ai facultatii… si uite asa sunt anul III si mai ieri eram aia mica de avea semne in genunchi sau in coate ! Ehh, pana la urma, acum cu facultatea asta de 5 ani, sa te tot bucuri de ea si de viata !
O sa cam fiu speachless saptamanile viitore pentru ca urmeaza cel mai greu examen de pana acum. Wish me luck! Seeeeeeeee ya soon!
Imi amintesc cum mai ieri eram in clasa a II-a si cum aveam mari planuri de viitor. Ca fiecare copil, traiam cu intensitate fiecare moment prin care treceam. Multi dintre noi avem povestile noastre cu “ce vreau sa ma fac cand voi fi mare” .
De mica, nu am trecut prin prea multe stadii, nu mi-am dorit prea multe profesii. Este firesc ca in jocurile cu copiii de varsta mea eram si doctor si profesor si mai stiu eu ce alte lucruri ne mai trecea prin minte la aceea vreme. In orice caz, tin minte ca de mica mi-am dezvoltat abilitatile de a juca fotbal… alergam pe strada cat era ziua de lunga cu baietii si ii incurcam cand vroiau sa se joace fotbal. Ciudat insa… ca fiind atat de “buna” nu m-am gandit sa ma fac fotbalista .
In schimb, imi amintesc exact ca meseria pe care mi-o doream “pentru cand voi fi mare” era aceea de politist . Banuiesc ca mai multi dintre noi in copilarie ne-am dorit aceasta meserie la un moment dat. Dar ce m-a facut pe mine sa-mi doresc asta? Incepusem sa observ ca oamenii sunt rai si nedrepti unii cu altii si ca unii sufera pe nedrept in timp ce altii se amuza… atunci, in mintea mea mi-am spus ca daca o sa ma fac politista o sa fac lumea mai buna si o sa fac dreptate!
Tin minte o mica povestioara pe care mi-a spus-o cineva in legatura cu copii: in lumea lor, copii sunt feriti de minciuni; ei cunosc numai ce e frumos si nu stiu sa minta… si chiar unele minciunele sunt nevinovate. Insa atunci cand sunt mintiti – in legatura cu un lucru important pentru ei – si afla, atunci traiesc anumite sentimente care ii schimba.
